Utile

Legislatie

16) Modificari aduse codului muncii si legislatiei rutiere
15) Noul Cod de Procedura Civila
14) Modificari a CERTIFICATULUI de ATESTARE FISCALA
13) Noul regulament UE privid TVA
12) Noi reguli INCOTERMS
11) Modificari legislative OUG 109/2005
10) Registrul Operatorilor Intracomunitari
9) Noi Dispozitii Legale privind pentru Plata cu Intarziere a Obligatiilor Bugetare
8) Solutii de evitare a falimentului
7) Asigurarea CARGO
6) Angajarea raspunderii membrilor organelor de conducere
5) Somatia de plata - cea mai simpla cale pentru recuperarea debitelor
4) Plangerea contraventionala
3) Dreptul de retentie al transportatorului asupra marfurilor transportate
2) DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI
1) Pierderea dreptului la actiune impotriva debitorului

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2010 privind unele masuri pentru intarirea controlului in scopul combaterii transporturilor ilicite de marfuri si de persoane

Ordonanta de urgenta nr. 34 din data de 12 aprilie 2010 privind unele masuri pentru intarirea controlului in scopul combaterii transporturilor ilicite de marfuri si de persoane a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 234 din data de 13 aprilie 2010.

Noul act normativ cuprinde "unele" masuri pentru intarirea controlului in scopul combaterii transporturilor ilicite de marfuri si de persoane. Astfel:

-se modifica si se completeaza Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, referitor la pregatirea persoanei in vederea obtinerii carnetului de conducere sau a unei noi categorii ori subcategorii a acestuia, referitor la dobandirea calitatii de instructor auto.

-se modifica si se completeaza Legea nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cea mai importanta modificare fiind cea care priveste suspendarea dreptul de utilizare a autoturismului prin retinerea de catre ofiterii si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitatea de politisti rutieri a placutelor de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare, aplicandu-se si sanctiunea contraventionala corespunzatoare, in cazul utilizarii pentru transport public de persoane a unui autoturism, fara a se detine autorizatie de transport in regim de taxi sau autorizatie de transport in regim de inchiriere.

-se modifica si se completeaza Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, prin introducerea unui nou articol (46 indice 1) care precizeaza ca in cazul utilizarii pentru transport a unui autovehicul fara a se detine urmatoarele documente valabile, dupa caz, autorizatie de transport, copia conforma a acesteia, licenta de traseu, se suspenda dreptul de utilizare a autovehiculului, prin retinerea de catre ofiterii si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitatea de politisti rutieri a placutelor de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare, aplicandu-se totodata si sanctiunea contraventionala corespunzatoare.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ordinul nr. 1172/2009

- in atentia caselor de expeditii -

ATENTIE companii de expeditii: prin suspendarea ordinului 1172/2009 a ramas in vigoare obligatia licentiatilor sa aiba asigurare de raspundere civila in vigoare. Din cauza confuziei create in randul licentiatilor dar si a agentiilor ARR prin suspendarea (neaplicarea) ordinului 1172, s-a intamplat o situatie in care compania de expeditii nu si-a reinnoit asigurarea. Ceea ce a constituit un motiv de ridicare a licentei de catre o agentie ARR din teritoriu.


Deci suspendarea 1172/2009 inseamna ca licentierea se face dupa aceleasi reguli ca si pina in noiembrie 2009.

Incepand cu data de 27 februarie si pana la data pronutarii instantei judecatoresti pe cererea de anulare a prevederilor art. I pct. 21 si art. V din Ordinul 1172/2009, nu este necesar capitalul propriu de minim 50.000 euro sau scrisoare de garantie bancara care sa completeze capitalul propriu pana la aceasta valoare, este necesara existenta asigurarii de raspundere civila pentru activitati conexe , in valoare de minimum 30.000 euro pentru transporturi rutiere nationale si 50.000 euro pentru transporturi rutiere internationale

Prevederile art. I pct. 21 si art. V din Ordinul nr. 1172 din 12 noiembrie 2009, sunt in prezent suspendate prin hotarare judecatoreasca executorie de drept, pana la solutionarea cererii de anulare a acestor prevederi.

Prin sentinta civila pronuntata instanta judecatoreasca a suspendat executarea urmatoarele prevederi din ordin:

”Art. I. punctul 21. La articolul 136, litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

e) in functie de forma juridica de organizare:

(i) copie legalizata a ultimului bilant contabil inregistrat la administratia financiara, din care sa reiasa ca societatea comerciala are un capital propriu in valoare de minimum 50.000 euro pentru acoperirea eventualelor daune provocate clientilor, rezultate din efectuarea activitatii; in situatia in care societatile comerciale sunt nou-infiintate, capitalul propriu va fi inlocuit cu capitalul subscris si varsat; in situatia in care capitalul propriu, respectiv capitalul subscris si varsat nu acopera aceasta valoare, se va completa cu scrisoare de garantie bancara ."

si

”Art. V. - Pana la data de 31 martie 2010, detinatorii de licenta pentru activitati conexe transportului rutier – activitati de intermediere a operatiunilor de transport rutier public, care au obtinut licenta in baza asigurarii pentru raspundere civila pentru activitati conexe, vor depune la agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - ARR emitenta documentele prevazute la art. 136 lit. e) din Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.892/2006, in caz contrar licenta pentru activitati conexe transportului rutier – activitati de intermediere a operatiunilor de transport rutier public detinuta va fi retrasa.”

Ca urmare, incepand cu data de 27 februarie si pana la data pronutarii instantei judecatoresti pe cererea de anulare a prevederilor sus mentionate, nu este necesar capitalul propriu de minim 50.000 euro sau scrisoare de garantie bancara care sa completeze capitalul propriu pana la aceasta valoare, este necesara existenta asigurarii de raspundere civila pentru activitati conexe , in valoare de minimum 30.000 euro pentru transporturi rutiere nationale si 50.000 euro pentru transporturi rutiere internationale, conform art. 136 litera ”e” din Ordinul nr. 1892 din 17 octombrie 2006, pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1) Pierderea dreptului la actiune impotriva debitorului

Pierderea dreptului la actiune impotriva debitorului in cazul transporturilor efectuate sub incidenta prevederilor Conventiei CMR

Pierderea dreptului la actiune impotriva debitorului se aplica atat transporturilor internationale (conform art. 32 din conventia CMR) cat si transporturilor interne (conform art. 53 indice 5 din O.U.G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere)

Baza legala : art. 32 din Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (Conventia CMR):

”1. Actiunile derivand din transporturile supuse prezentei conventii se prescriu in termen de un an. Totusi, in caz de dol sau de culpa considerata de legea tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat ca echivalenta cu dolul, termenul de prescriptie este de 3 ani. Termenul de prescriptie curge:

a) in caz de pierdere partiala, de avarie sau de intirziere, din ziua in care marfa a fost eliberata;

b) in caz de pierdere totala, incepind de la a treizecea zi dupa expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit nici un termen, incepind de la a saizecea zi de la primirea marfii de catre transportator;

c) in toate celelalte cazuri, incepind de la expirarea unui termen de 3 luni de la data incheierii contractului de transport.

Ziua indicata mai sus ca punct de plecare al prescriptiei actiunii nu este cuprinsa in termen.

2. O reclamatie scrisa suspenda prescriptia pina in ziua in care transportatorul respinge reclamatia in scris si restituie documentele care erau anexate. In caz de acceptare partiala a reclamatiei, prescriptia nu-si reia cursul sau decit pentru partea din reclamatie, care ramine litigioasa. Dovada primirii reclamatiei sau a raspunsului si a restituirii documentelor cade in sarcina partii care invoca acest fapt. Reclamatiile ulterioare avind acelasi obiect nu suspenda prescriptia.

3. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 de mai sus, suspendarea prescriptiei este reglementata potrivit legii tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat. Aceasta prevedere se aplica si in cazul intreruperii prescriptiei.

4. Actiunea prescrisa nu mai poate fi exercitata nici sub forma de cerere reconventionala sau de exceptie.”

Conventia CMR mentioneaza doua termene de prescriptie a dreptului la actiune, unul general si unul special. Termenul general este de 1 an, iar termenul special este de 3 ani.

Termenul general de 1 an este aplicabil atat in cazul actiunilor introduse de catre expeditor impotriva transportatorului (cum ar fi plata totala sau partiala a pretului transportului anterior efectuarii acestuia), cat si in cazul actiunilor introduse de catre transportator impotriva expeditorului (cum ar fi actiunea introdusa pentru plata pretului transportului efectuat si neachitat).

Termenul special de 3 ani este aplicabil atunci cand se imputa transportatorului savrsirea unui dol sau culpa in timpul derularii contractului de transport.

Termenul de prescriptie curge diferit.

Regula: termenul de prescriptie curge incepind de la expirarea unui termen de 3 luni de la data incheierii contractului de transport.

Exceptii:

termenul de prescriptie curge in caz de pierdere partiala, de avarie sau de intirziere, din ziua in care marfa a fost eliberata,
termenul de prescriptie curge in caz de pierdere totala, incepind de la a treizecea zi dupa expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit nici un termen, incepind de la a saizecea zi de la primirea marfii de catre transportator.

Aspect procedural: cand se calculeaza termenul de prescriptie trebuie sa se tina seama de faptul ca ziua indicata ca punct de plecare al prescriptiei actiunii nu este cuprinsa in termenul de prescriptie.

Suspendarea prescriptiei extinctive:
Regula - suspendarea curgerii prescriptiei extinctive este reglementata potrivit legii tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat.

Exceptie - formularea unei reclamatii scrise suspenda prescriptia pina in ziua in care transportatorul respinge reclamatia in scris si restituie documentele care erau anexate.

Aspecte procedurale privind reclamatia prealabila:

Priveste actiunile in care transportatorul are calitatea de parat.
Dovada primirii reclamatiei sau a raspunsului si a restituirii documentelor cade in sarcina partii care invoca acest fapt.
Reclamatiile ulterioare avind acelasi obiect nu suspenda prescriptia.
Actiunea prescrisa nu mai poate fi exercitata nici sub forma de cerere reconventionala sau de exceptie.

Intreruperea prescriptiei extinctive:
Inreruperea prescriptiei extinctive este reglementata de legea tarii careia ii apartine instanta judecatoreasca sesizata cu judecarea cererii.

Inapoi--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2) Deschiderea procedurii insolventei

Conform Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, insolventa este acea s tare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile :

a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Legea reglementeaza o procedura generala si o procedura simplificata (procedura falimentului), la care poate fi supus debitorul aflat in insolventa.

Procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute de lege, intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;

Procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de legea speciala in materia de insolventa, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute de lege intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele aratate la lit. c) si d) din urmatorul paragraf.

Potrivit legii, p rocedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;

b) asociatii familiale;

c) debitorii care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:

1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;

d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a) - f) si h) in termenul prevazut de lege;

e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;

f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.

In ceea ce priveste deschiderea procedurii insolventei , cererea de deschidere poate fi introdusa fie de debitor, fie de creditor. Astfel:

a) Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii 85/2006 care reglementeaza procedura insolventei, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

De asemenea , debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta poate sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii privind procedura insolventei.

Legea sanctioneaza introducerea prematura, cu rea-credinta, a cererii de deschidere a procedurii de catre debitor, precum si introducerea tardiva a unei asemenea cereri.

b) Creditorul , in linii generale, poate introduce cerere de deschidere a insolventei debitorului daca:

creanta sa impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
valoarea creantei sale este de 30.000 lei (RON) , iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie .

Inapoi--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3) Dreptul de retentie al transportatorului asupra marfurilor transportate

Baza legala a dreptului de retentie o constituie art. 433 din Codul Comercial Roman:
"Carausul nu este obligat sa predea lucrurile transportate, pana cand persoana ce se prezinta a le primi nu-si indeplineste obligatiunile.

In caz de neintelegere, daca destinatarul plateste suma ce crede ca datoreste, si depune in acelasi timp si diferenta pana la suma pretinsa de caraus, acesta este dator a-i preda lucrurile transportate.

Daca scrisoarea de carat e la ordin sau la purtator, carausul se poate opune ca sa faca predarea, pana la restituirea exemplarului subscris de dansul."

Definitia dreptului de retentie:
In literatura de specialitate dreptul de retentie este definit ca fiind un drept real de garantie imperfect, in virtutea caruia cel care detine un bun mobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l restituie, are dreptul sa retina lucrul respectiv, sa refuze deci restituirea, pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea acelui bun.

Dreptul de retentie se naste din lege si este independent de consimtamantul partilor (este rezultatul vointei legiuitorului si nu acordului partilor).

Conditiile generale de exercitare a dreptului de retentie:

a)existenta unei creante impotriva proprietarului(destinatarului) bunurilor transportate; creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila.

b)detentia bunurilor exercitata de catre titularul dreptului de retentie (transportator); este necesar ca transportatorul sa fie in posesia bunurilor transportate, iar aceasta posesie sa nu fie viciata prin frauda.

c)existenta unei legaturi intre creanta si bunurile transportate; pretul transportului este strans legat de marfa transportata.

Opozabilitate:
Dreptul de retentie este opozabil in primul rand debitorului cat si tertilor straini de raportul juridic care l-a prilejuit (transportul marfurilor). El nu confera prerogativa urmaririi bunului in mana altei persoane, functioneaza numai cat timp bunul se afla inca la transportator, dupa pierderea detentiei, prin restituirea de bunavoie a lucrului dreptul de retentie inceteaza.

Obiectul dreptului de retentie:
Bunurile mobile transportate pot face obiectul dreptului de retentie pentru plata pretului transportului actual. Nu pot constitui obiect al dreptului de retentie bunurile transportate in prezent pentru neplata pretului unui alt transport decat cel actual.

Conditiile speciale de exercitare a dreptului de retentie:
Regula este ca transportatorul poate sa exercite dreptul de retentie asupra marfurilor transportate, refuzand eliberarea acestora, pana cand persoana ce solicita a le primi nu-si indeplineste obligatiile (plata pretului transportului).

Exceptie de la regula: transportatorul nu poate sa refuze eliberarea la locul de sosire a marfurilor transportate, in situatia in care exista disputa cu privire la cuantumul datoriei. Transportatorul este obligat sa puna marfa transportata la dispozitia destinatarului, daca acesta achita suma recunoscuta si consemneaza diferenta aflata in discutie.

Concluzii:

Dreptul de retentie poate fi exercitat de transportator doar pentru o creanta rezultata din contractul de transport, recunoscuta de destinatar si neonorata de acesta.

Dreptul de retentie nu poate fi exercitat de transportator pentru incasarea pretului transportului atunci cand partile au convenit ca plata sa se faca la un anumit termen de la descarcarea marfurilor transportate: creanta nu este exigibila.

Nu se poate exercita un drept de retentie asupra marfurilor transportate in prezent pentru incasarea pretului unui transport anterior sau pentru alte datorii/creante ce nu au legatura directa cu prezentul transport.

Inapoi--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

4) Plangerea contraventionala

Baza legala:
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si actele normative speciale aplicabile in diferite domenii, acte care reglementeaza si faptele ce constituie contraventii si sanctiunile aplicabile.

Notiune:
Plangerea contraventionala este mijlocul legal creat de legiuitor si pus la dispozitia persoanelor care au fost sanctionate contraventional de autoritatile competente prin incheierea unui proces-verbal de constatare si sanctionare contraventionala.

Cine poate formula plangere contraventionala?

Din dispozitiile art. 31 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, rezulta faptul ca poate fi titular al plangerii contraventionale:

a) contravenientul in sarcina caruia s-a retinut fapta contraventionala pentru care s-a incheiat procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei;
b) persoana vatamata prin savarsirea contraventiei poate formula plangerea numai in ceea ce priveste despagubirea stabilita prin procesul-verbal;
c) proprietarul bunurilor confiscate, altul decat contravenientul, poate formula plangere numai in ceea ce priveste masura confiscarii aplicata ca sanctiune complementare prin procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventionala.

Termenul legal in care poate fi formulata plangerea contraventionala:

Legiuitorul a stabilit la art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, faptul ca plangerea contraventionala se poate face in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii.

Depunerea plangerii peste acest termen se sanctioneaza cu respingerea plangerii ca tardiv introdusa.

Totusi, in cazul in care persoana interesata, probeaza ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei sa formuleze plangere contraventionala in termenul legal de 15 zile, aceasta poate fi repusa in termenul de formulare a plangerii de catre instanta judecatoreasca competenta.

Unde se depune plangerea contraventionala?
Plangerea impreuna cu o copie a procesului-verbal de constatare si sanctiune contraventionala se depune la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.

Aspecte procedurale:
Conform actului normativ anterior mentionat judecatoria competenta va fixa termen de judecata si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.

Daca fapta contraventionala a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.

Efectele plangerii contraventionale:
Plangerea suspenda executarea sanctiunii aplicate prin procesul-verbal. Plangerea formulata de persoana vatamata sau de cea careia i-au fost confiscate bunurile suspenda executarea numai in ceea ce priveste despagubirea sau, dupa caz, masura confiscarii.

Continutul pe scurt al plangerii contraventionale:

In plangerea contraventionala se indica instanta judecatoreasca competenta careia se adreseaza, se identifica persoana fizica sau juridica care formuleaza plangerea, se mentioneaza clar procesul-verbal (numar, data, organ constatator) care se ataca solicitandu-se anularea acestuia si/sau dupa caz, a masurii confiscarii ori acordarea corecta a despagubirilor, si/sau inlocuirea sanctiunii aplicate cu o sanctiune mai blanda, se descrie situatia in fapt, se mentioneaza motivele pentru care procesul-verbal este netemeinic si se invoca temeiul de drept pentru formularea plangerii.

Procesul-verbal se poate ataca cu plangerea contraventionala si in cazul in care contravenientul a achitat in termen de 48 de ore d e la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ aplicabil in cauza. Nu toate actele normative dau posibilitatea contravenientului de a achita jumatate din minimul amenzii contraventionale.

Motive de nulitate a procesului-verbal de constatare a contraventiei si aplicare a sanctiunii:

In conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, motivele de nulitate a procesului-verbal sunt lipsa mentiunilor privind:

a) numele, prenumele si calitatea agentului constatator;
b) numele si prenumele contravenientului - in cazul persoanei fizice;
c) lipsa denumirii si a sediului - in cazul persoanei juridice;
e) fapta savarsita si data comiterii acesteia;
f) semnatura agentului constatator.

De retinut si faptul ca in momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Aceste obiectiuni trebuie, potrivit legii, sa fie consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.

Probe: Pentru sustinerea plangerii contraventionale sunt admisibile, in principiu, toate probele prevazute de Codul de procedura civila: acte, martori, expertize, interogatoriu.

Taxe: Nu se plateste taxa de timbru pentru judecarea plangerii contraventionale.

Inapoi--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5) Somatia de plata - cea mai simpla cale pentru recuperarea debitelor

Baza legala : Ordonanta Guvernului nr. 5 din 19 iulie 2001, privind procedura somatiei de plata, cu modificarile si completarile facute prin: Rectificarea publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 23 august 2001, Legea nr. 295/2002, prin care a fost aprobata cu modificari Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 142/2002, aprobata prin Legea nr. 5/2003 si Legea nr. 195/2004.

Domeniu de aplicare : creante certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Dispozitii procedurale : cererea privind creanta de plata a pretului se depune la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta conform Codului de procedura civila. Nu este necesara parcurgerea, in prealabil, a etapei concilierii directe prevazute la art. 720 indice 1 din Codul de procedura civila.

Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda :

a) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului;

b) numele si domiciliul debitorului persoana fizica, iar in cazul debitorului persoana juridica, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul certificatului de inmatriculare in registrul comertului sau in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;

c) sumele solicitate, temeiul de fapt si de drept al obligatiilor de plata, perioada la care se refera acestea, termenul la care trebuia facuta plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei.

La cerere se anexeaza : contractul sau orice alt inscris doveditor al sumelor datorate. Cererea si actele anexate la aceasta se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta.

Solutii: instanta judecatoreasca poate admite cererea creditorului in totalitate, o poate admite partial sau o poate respinge.

Cand in urma examinarii constata ca pretentiile creditorului sunt justificate, judecatorul emite ordonanta care va contine somatia de plata catre debitor, precum si termenul de plata. Termenul de plata nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depasi 30 de zile. Judecatorul va putea stabili alt termen potrivit intelegerii partilor.

Dispozitii procedurale : impotriva ordonantei care cuprinde somatia de plata debitorul poate formula cererea in anulare , in termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicarii acesteia.

Cererea in anulare se solutioneaza de catre instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta.

La cererea creditorului ordonanta care cuprinde somatia de plata, dupa caz, ordonanta impotriva careia a fost introdusa cererea in anulare, care insa a fost respinsa prin hotarare ramasa irevocabila prin nerecurare ori prin respingerea recursului, va fi investita cu formula executorie, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. Astfel investita, ordonanta constituie titlu executoriu, care se elibereaza creditorului. Totodata titlul, in copie, se comunica si debitorului.

Ordonanta privind somatia de plata nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fondul raporturilor juridice dintre parti, astfel ca, in cazul respingerii cererii creditorului acesta poate formula o noua cerere de emitere a ordonantei cuprinzand somatia de plata a debitorului.

Probe: acte/inscrisuri.

Taxe: taxa judiciara de timbru, cu 39 lei si timbru judiciar de 0,30 lei.

Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

6) Angajarea raspunderii membrilor organelor de conducere

Angajarea raspunderii membrilor organelor de conducere ale persoanei juridice aflate in procedura de insolventa

1. Cadrul legal

Angajarea raspunderii membrilor organelor de conducere ale persoanei juridice aflate in procedura de insolventa este reglementata de dispozitiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, potrivit art. 138 alin. (1) din legea mentionata, in situatia in care in raportul intocmit in cadrul procedurii de catre persoanele competente desemnate de judecatorul-sindic, sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului - persoana juridica aflat in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului.



2. Faptele pentru care se angajeaza raspunderea

Faptele pentru care se atrage raspunderea membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si a oricarei alte persoane care a cauzat starea de insolventa a debitorului, sunt prevazute expres si limitativ de legiuitor, si anume:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;

b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;

d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;

g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

De retinut este si faptul ca potrivit legii, raspunderea pentru faptele de mai sus, nu inlatura aplicarea legii penale pentru acele faptele care constituie infractiuni.



3. Persoanele care pot raspunde conform legii

Fata de cele precizate mai sus, persoanele care pot fi trase la raspundere de aducerea debitorului persoana juridica in stare de insolventa, sunt:

a) administratori si directori, membrii ai directoratului;

b) cenzorii, auditorii financiari, membrii in consiliul de supraveghere;

c) orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, cum ar fi: contabilului sef, administratorii de fapt, persoana care tine/tinut locul directorului, etc.



4. Cine poate cere angajarea raspunderii persoanelor care se fac vinovate de aducerea debitorului in stare de insolventa?

Regula prevazuta de lege este ca aceasta cerere de angajare a raspunderii poate fi facuta de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidatorul, desemnat in cauza.

Prin exceptie de la regula, cererea poate fi facuta si de comitetul creditorilor sau creditorul care detine mai mult de jumatate din valoarea tuturor creantelor ca urmare a autorizarii de catre judecatorul-sindic. Judecatorul-sindic, poate acorda autorizarea numai in cazul in care:

1. administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica;

2. administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa formuleze actiunea de angajare a raspunderii prevazuta de lege si raspunderea persoanelor mentionate mai sus, este pe punctul de a se prescrie.



5. Cand se solutioneaza cererea de angajare a raspunderii persoanelor vinovate de aducerea debitorului in stare de insolventa?

Cererea se va solutiona de judecatorul-sindic in cursul procedurii, dupa stabilirea pasivului debitorului aflat in insolventa, prin intocmirea tabelului definitiv al creantelor, respectiv tabelul definitiv consolidat al creantelor.



6. Care este termenul de prescriptie pentru o asemenea actiune?

In acest caz, legea stabileste un termen de prescriptie de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii.

Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

7) Asigurarea CARGO

- Asigurarea facultativa a marfurilor transportate -

Baza legala: Legea nr. 136 din 29 decembrie 1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obiectul asigurarii CARGO : marfurile transportate cu un mijloc de transport adecvat.

Beneficiarul asigurarii (beneficiarul contractului de asigurare CARGO): proprietarul marfurilor, uzufructuarul, expeditorul marfurilor, destinatarul marfurilor si societatea de asigurari care se poate reasigura.

Atentie: Acest tip de asigurare nu permite ca beneficiar al asigurarii sa fie insusi transportatorul - pentru asigurarea acestuia exista asigurarea CMR.



Contractele de asigurare CARGO pot fi:

-contracte abonament sau generale – au ca obiect asigurarea marfurilor transportate cu un mijloc de transport intr-un interval de timp determinat;

-contracte flotante – ce au un plafon valoric de acoperire prestabilt si care scade pe masura executarii transporturilor pana la epuizarea sumei asigurate.



Continutul contractului de asigurare CARGO: partile contractante, marfa asigurata si valoarea ei, mijlocul de transport, durata asigurarii (transportul asigurat), suma asigurata, prima de asigurare, conditia de asigurare si alte clauze si conditii speciale privind asigurarea.



Partile contractului:

- Asiguratul - este partea contractuala titulara a interesului asigurat care, in urma platii primei de asigurare beneficiaza de o indemnizatie de asigurare pentru marfurile afectate de evenimentul asigurat (riscul asigurat) in timpul transportului.

- Asiguratorul - este societatea de asigurari care s-a angajat conform contractului de asigurare sa plateasca asiguratului (beneficiarului contractului de asigurare) indemnizatia de asigurare pentru daunele produse de cazul asigurat (riscul asigurat).



Durata asigurarii: de regula asigurarea se incheie pe o perioada determinata, de la momentul incarcarii marfii in mijlocul de transport de la locul expedierii si pana la momentul descarcarii marfii la beneficiar. Conform intelegerii dintre asigurat si asigurator asigurarea poate avea si o alta durata.



Suma asigurata:

-pretul de vanzare al marfurilor, potrivit facturii/valoarea lor la locul de expeditie,

-costul transportului si celelalte cheltuieli legate de deplasarea marfii, daca acestea nu sunt incluse in valoarea facturii,

-beneficiul sperat, stabilit de parti,

-alte cheltuieli, la cererea expresa a asiguratului.



Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul o plateste anticipat asiguratorului in schimbul acoperirii riscurilor asigurate prin contractul de asigurare. Plata primei de asigurare se poate face integral sau in rate, insa intotdeauna anterior producerii riscului asigurat.



Conditiile de asigurare a marfurilor: majoritatea asiguratorilor utilizeaza conditiile de asigurare elaborate de Institutul Asigurarilor din Londra (Institute of London Underwriters), cunoscute si sub denumirea de Clauzele Institutului pentru Incarcatura. Marfurile se pot asigura in trei conditii principale: ”A”, ”B” si ”C”.



Conditia de asigurare ”C” acopera urmatoarele riscuri (mai putin excluderile mentionate expres in contractul de asigurare):

- incendiu sau explozie;

- rasturnarea sau deraierea mijlocului de transport;

- coliziunea mijlocului de transport cu orice obiect extern, altul decat apa;

- sacrificiul în avaria generala.



Conditia de asigurare ”B” acopera riscurile mentionate la conditia ”C” si mai acopera mai acopera fata de conditia "C" si urmatoarele riscuri:

- cutremur, eruptie vulcanica si trasnet;

- intrarea apei in mijlocul de transport sau loc de depozitare;

- dauna totala a oricarui colet cazut sau scapat in timpul incarcarii sau descarcarii mijlocului de transport.



Conditia de asigurare ”A” este cea mai vasta, in baza ei sunt acoperite aproape toate riscurile de pierdere si avariere a marfurilor asigurate, cu exceptia excluderilor riscurilor excluse mentionate expres în contractul de asigurare.



Riscuri excluse privesc toate conditiile de acoperire ("A", "B" si "C"):

- comportamentul necorespunzator intentionat al asiguratului:

- scurgerea ordinara, pierderea uzuala in greutate sau volum, sau uzura normala a marfii asigurate;

- ambalarea necorespunzatoare, incarcarea, stivuirea si legarea sau amararea necorespunzatoare a marfii pe mijlocul de transport (inclusiv intr-un container), daca aceaste operatiuni sunt efectuate de asigurat sau daca acesta are cunostiinta despre acestea;

- viciul propriu sau natura marfii asigurate;

- intarzierea livrarii;

- insolvabilitatea sau neindeplinirea obligatiilor financiare de catre proprietarii, administratorii;

- utilizarea armelor nucleare sau contaminarea radioactiva;

- nepotrivirea mijlocului de transport, daca aceasta era cunoscuta de asigurat;

- razboi, turbulari civile, greve, acte de terorism etc.

- mine, torpile, bombe sau alte arme de razboi abandonate.

Pe langa acestea, conditiile "B" si "C" nu acopera nici daunele produse cu intentie de orice persoana.



In baza platii de catre asigurat a unei prime de asigurare suplimentare se pot incheia si urmatoarele conditii de asigurare:

Conditia de asigurare ”D”: riscuri de furt, jaf, nelivrare,

Conditia de asigurare ”E” : riscuri de depozitare,

Conditia de asigurare ”F”: riscuri de razboi,

Conditia de asigurare ”G”: riscuri de greve.



Avariile reprezinta pagube materiale sau degradarea unui bun indiferent de marimea si de cauzele acesteia. Acestea pot fi avarii totale sau avarii partiale. Avariile totale presupun pierdera completa a bunului sau vatamarea integritatii fizico-chimice a acestuia pana la incetarea de a mai face parte din acel gen de bun. Avariile partiale sunt avariile in urma carora bunul nu este distrus integral, acesta avand insa degradari calitative sau lipsuri cantitative.

Obligatiile asiguratului sunt mentionate in contractul de asigurare si/sau in anexele acetuia. Principala obligatie este de plata a primei de asigurare la termenele si in conditiile stabilite prin contractul de asigurare.

Plata despagubirii se face de catre asigurator in urma solicitarii asiguratului si in baza unor documente justificative care sa dovedeasca prejudiciul cauzat de un risc acoperit prin contractul de asigurare. La calcularea sumei de plata se va tine cont si de fransiza mentionat in contractul de asigurare. Odata cu primirea despagubirilor de catre asigurat, acesta il investeste pe asigurator in toate drepturile si actiunile ce deriva din dauna in cauza pentru ca, in locul sau, asiguratorul sa le valorifice.

Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

8) Solutii de evitare a falimentului

– MANDATUL AD-HOC SI CONCORDATUL PREVENTIV -

Realitatea economico-juridica din Romania a fost marcata de intrarea in vigoare la inceputul anului 2010 a unei legi care isi propune sa fie o alternativa viabila, in general la insolventa, si in special la falimentul, atat de prezent in zilele noastre, societatilor comerciale aflate in dificultate financiara. Este vorba de Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 780 din 14 decembrie 2009, Partea I.

In esenta, scopul declarat al legii este de a salva intreprinderile aflate in dificultate , prin proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a conditiilor acestora ori prin incheierea unui concordat preventiv, astfel incat intreprinderile in cauza sa isi poata continua activitatea comerciala pentru care au fost infiintate si sa isi acopere creantele fata de creditori.

Intreprinderea aflata in dificultatea este intreprinderea al carei potential de viabilitate manageriala si economica se afla intr-o dinamica descrescatoare, dar al carei titular executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile.

Legea reglementeaza doua proceduri ca alternative la procedura insolventei, si anume:

1. Mandatul ad-hoc;

2. Concordatul preventiv.

1. Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala , declansata la cererea debitorului aflat in dificultate adresata Tribunalul in jurisdictia caruia se afla sediul sau domiciliul profesional al acestuia, pentru numirea unei persoane - mandatar ad-hoc – care sa negocieze cu creditorii debitorului in numele acestuia din urma. Scopul negocierii este de a realiza o intelegere intre unul sau mai multi creditori si debitor pentru depasirea starii de dificultate.

Calitatea de mandatar ad-hoc intr-o astfel de procedura o poate avea doar unul dintre practicienii in insolventa, autorizati conform Legii nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor în insolventa, aprobata cu modificari si completari.

Derularea procedurii: In termen de 5 zile de la inregistrarea cererii debitorului, presedintele tribunalului va convoca partile in camerea de consiliu, va asculta debitorul, iar in cazul in care constata ca dificultatile intreprinderii debitorului sunt serioase, va desemna prin incheiere irevocabila, mandatarul ad-hoc propus conform legii.

Mandatarul ad-hoc astfel numit are la dispozitie un termen de 90 de zile de la desemnarea sa pentru a realiza o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla intreprinderea debitorului, salvgardarii intreprinderii, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului.

Masuri pe care mandatarul ad-hoc le poate propune: stergeri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considera a fi necesare.

Remuneratia mandatarului ad-hoc: onorariu fix sau lunar platit din averea debitorului si stabilit de instanta cu acordul debitorului.

Incetarea mandatului ad-hoc:

a) prin denuntarea unilaterala a mandatului de catre debitor sau de catre mandatarul ad-hoc;

b) prin indeplinirea mandatului, respectiv incheierea intelegerii intre creditori si debitor;

c) daca, in termenul de 90 de zile, mandatarul nu a reusit sa intermedieze incheierea unei intelegeri intre debitor si creditorii sai.

Incetarea mandatului ad-hoc se constata de presedintele tribunalului, prin incheiere irevocabila, la cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc.

2. Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitor si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate , prin care debitorul, pe de o parte, propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.

Deschiderea procedurii de concordat preventiv: Se poate realiza de catre orice intreprindere debitoare aflata in dificultate , cu exceptiile expres prevazute de lege, printr-o cerere adresata tribunalului competent, cuprinzand si propunerea de numire a unui conciliator provizoriu, dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii.

Derularea procedurii: Conciliatorul provizoriu in termen de 30 de zile de la numirea sa de catre judecatorul-sindic prin incheiere irevocabila, are obligatia ca impreuna cu debitorul, sa elaboreze lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

Oferta de concordat preventiv:

a) se notifica creditorilor debitorului, se depune la grefa tribunalului, facandu-se mentiune si la registrul comertului unde este inregistrat debitorul;

b) va cuprinde si proiectul de concordat preventiv , la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti , inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului creantelor si a garantiilor acceptate de debitor.

Proiectul de concordat preventiv trebuie sa cuprinda detalii cu privire la:

a) situatia analitica a activului si a pasivului debitorului , certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor autorizat potrivit legii;

b) cauzele starii de dificultate financiara si masurile luate de debitor pentru depasirea acesteia pana la depunerea ofertei de concordat preventiv;

c) proiectia evolutiei financiar-contabile pe urmatoarele 6 luni ;

d) planul de redresare , care prevede cel putin urmatoarele masuri :

reorganizarea activitatii debitorului, prin masuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;
modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate financiara, precum: majorarea capitalului social, imprumut bancar, obligational sau de alta natura, infiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vanzarea de active, constituirea de garantii;
procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementarii masurilor de redresare propuse;
termenul-limita pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat nu poate depasi 18 luni de la data incheierii concordatului preventiv.

Suspendarea provizorie a urmaririlor silite: Poate fi ceruta judecatorului-sindic, in baza ofertei de concordat preventiv, de catre debitor.

Constatarea concordatului – procedura si efecte: Urmare a aprobarii ofertei de concordat preventiv prin votarea sa de catre creditorii care detin cel putin 2/3 din valoarea creantelor acceptate si necontestate, judecatorul-sindic printr-o incheiere, la solicitarea conciliatorului, constata concordatul preventiv. Conciliator comunica creditorilor concordatul preventiv, aprobat de creditori si constatat de judecatorul-sindic, cu mentiune si la registrul comertului.

De la data comunicarii hotararii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept:

- urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului;

- curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a oricaror alte cheltuieli aferente creantelor fata de creditorii semnatari.

Omologarea concordatului – procedura si efecte: Pentru omologarea concordatului de catre judecatorul sindic, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) intreprinderea debitorului este in stare de dificultate financiara;

b) valoarea creantelor contestate si/sau in litigiu nu depaseste 20% din masa credala;

c) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezinta cel putin 80% din valoarea totala a creantelor.

Efectele omologarii concordatului:

- opozabilitatea concordatului fata de creditorii nesemnatari;

- suspendarea tuturor procedurilor de executare silita impotriva debitorului;

- posibilitatea amanarii scadentei creantelor creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv, pentru un termen de maximum 18 luni, sub conditia acordarii de garantii acestor creditori de catre debitor;

- nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor pe perioada concordatului preventiv omologat.

Inchiderea concordatului preventiv poate avea loc in urmatoarele situatii:

- in cazul in care procedura se finalizeaza cu succes, la termenul prevazut in contract sau anterior acestuia, dupa caz. Judecatorul-sindic va pronunta o incheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv, iar modificarile creantelor prevazute in concordatul preventiv raman irevocabile;

- in cazul in care in timpul derularii procedurii, inainte de expirarea termenului maxim de 18 luni pentru satisfacerea creantelor, conciliatorul apreciaza ca este imposibila realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecatorului-sindic constatarea nereusitei concordatului preventiv si inchiderea procedurii;

- ca urmare a admiterii actiunii de anularea a procedurii concordatului preventiv, introdus de creditorii nesemnatari in termen de 15 zile de la data mentionarii concordatului in registrul comertului ori in orice moment de catre orice persoana interesata in cazul motivelor de nulitate absoluta;

- ca urmare a admiterii actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv introdusa de adunarea creditorilor concordatari in situatia in care se constata incalcarea grava de catre debitor a obligatiilor asumate prin concordatul preventiv; introducerea acestei actiunii are ca efect suspendarea de drept a procedurii concordatului.

Aparitia acestei legi in spatiul romanesc este salutara, insa ramane de vazut si urmarit care vor fi efectele ei practice.



Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

9) INASPRIREA SANCTIUNILOR FISCALE incepand cu data de 1 iulie 2010

Noi Dispozitii Legale privind pentru Plata cu Intarziere a Obligatiilor Bugetare

Noi modificari si completari pentru Codul de procedura fiscala au fost aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 39/2010 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2010.

Una din modificarile si completarile substantiale aduse Codului de procedura fiscala prin acest act normativ este reprezentata de schimbarea din nou a regimului privind sanctiunile aplicabile pentru plata cu intarziere a obligatiilor bugetare, denumite generic obligatii fiscale accesorii.

Noutatile legislative vizeaza si dobanzile pe care trebuie sa le primeasca contribuabilii care au de incasat/de rambursat bani de la statul debitor.

Vorbim din nou de schimbare, deoarece in materia accesoriilor fiscale, de-a lungul timpului acestea au fost reglementate sub diverse denumiri – majorari, majorari de intarziere, penalitati, penalitati de intarziere, dobanzi – cu diferite cuantumuri si reguli de aplicare.

Reamintim faptul ca, in prezent , pentru neachitarea la termenul de scadenta a obligatiilor fiscale reprezentate de taxe, impozite contributii, indiferent de bugetul la care se fac venit (inclusiv bugetul local) , debitorii contribuabili datoreaza majorari de intarziere in cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere. De asemenea, acestia din urma primesc, la randul lor, dobanzi in acelasi cuantum de 0,1% pe zi de intarziere, pentru sumele pe care le au de restituit sau de rambursat de la buget , daca le solicita expres.

Incepand cu data de 1 iulie 2010, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 39/2010 prevede aplicarea urmatoarelor reguli privind plata accesoriilor fiscale:

I. Pentru neachitarea la scadenta de catre debitorul contribuabil a creantelor fiscale reprezentate de taxe, impozite, contributii datorate bugetului general consolidat al statului, cu exceptia celor datorate bugetului local (pentru care sunt prevazute reguli speciale), se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere , dupa cum urmeaza :

I.1. Dobanzile datorate pentru intarziere la plata sunt in cuantum de 0,05% si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv. Nivelul dobanzii de intarziere poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

I.2. Penalitatile de intarziere sunt datorate ca sanctiune pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale, dupa cum urmeaza:

a) daca stingerea se realizeaza in primele 30 de zile de la scadenta , nu se datoreaza si nu se calculeaza penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse;

b ) daca stingerea se realizeaza in urmatoarele 60 de zile , nivelul penalitatii de intarziere este de 5% din obligatiile fiscale principale stinse ;

c) dupa implinirea termenului prevazut la lit. b), respectiv dupa termenul de 60 de zile de la scadenta, nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse.

Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor, ceea ce inseamna ca debitorul contribuabil va plati si dobanzi si penalitati de intarziere in paralel.

In schimb, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget cu intarziere , contribuabilii vor primi doar dobanzi in cuantum de 0,05% pe zi de intarziere, nu si penalitati de intarziere, si doar daca le solicita expres prin cerere.



II. Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitorul contribuabil a creantelor fiscale reprezentate de taxe, impozite, etc datorate bugetului local sunt prevazute reguli speciale fata de cele de mai sus:

Astfel, in acest caz se datoreaza majorari de intarziere de 2% din cuantumul obligatiilor fiscale principale neachitate in termen, calculate pentru fiecare luna sau fractiune de luna, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Pentru sumele de restituit de la bugetul local cu intarziere contribuabilii vor primi dobanzi de acelasi nivel si avand acelasi mod de calcul cu majorarile de intarziere, desigur si in aceasta situatie doar daca le solicita expres prin cerere.

Observam totusi ca in cazul sumelor de restituit de la bugetul local legiuitorul a pastrat principiul simetriei, contribuabilii primind dobanzi in acelasi cuantum si aplicand acelasi mod de calcul ca si majorarile de intarziere pe care acestia sunt obligati sa le plateasca, spre deosebire de sumele pe care contribuabilii le au de restituit de la celelalte bugete, pentru care statul datoreaza doar dobanzi de 0,05%, nu si penalitati de intarziere.



Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

10) Registrul Operatorilor Intracomunitari

Obligatoriu de la 1 august 2010

In Monitorul Oficial nr. 421 din 23 iunie 2010, Partea I a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Actul normativ prevede si obligativitatea persoanelor care vor efectua operatiuni intracomunitare incepand cu data de 1 august 2010 sa se inregistreze in Registrul operatorilor intracomunitari .

Inregistrarea trebuie realizata inainte de efectuarea unor asemenea operatiuni.

Intra in aceasta categorie:

- livrari intracomunitare de bunuri care au locul in Romania potrivit Codului fiscal si care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata in conditiile legii;

- livrari ulterioare de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare;

- prestari de servicii intracomunitare efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile;

- achizitii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul in Romania potrivit legii;
- achizitii intracomunitare de servicii efectuate in beneficiul unor persoane impozabile stabilite in Romania, inclusiv persoane juridice neimpozabile inregistrate in scopuri de TVA conform legii, de catre persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, si pentru care beneficiarul are obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.

Efectuarea de operatiuni intracomunitarea fara inscrierea in Registru constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei.

Inregistrarea se efectueaza la cererea celor care efectueaza operatiuni intracomunitare de natura celor mentionate. Cererea se depune cu toate documentele necesare la organul fiscal competent.

Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
11) Modificari legislative OUG 109/2005

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transportul rutier a fost modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 27/2010 -

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transportul rutier a fost modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 27/2010 ce a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 616 din data de 31.08.2010. Textul complet poate fi gasit pe BursaTransport.com pagina juridica in cadrul legislatiei utile.

Actul normativ de modificare si completare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transportul rutier a suferit modificari fata de proiectul facut public in luna august.



Cele mai importante modificari si completari aduse prin noul act normativ sunt:

-sunt definite notiunile de defectiune tehnica minora, defectiune tehnica majora si defectiune tehnica periculoasa (completare art. 3 alin 1),

-este definita incarcatura utila admisibila ca fiind diferenta dintre masa totala maxima autorizata si masa proprie a vehiculului rutier (completare art. 3 alin 1),

-se modifica prevederile art. 3 alin 1 pct. 42 acestea devenind: transport rutier efectuat cu vehicule rutiere ale caror mase, inclusiv incarcatura acestora, depasesc masa totala maxima autorizata prevazuta in certificatul de inmatriculare,

-se introduce un nou articol, 16 indice 1 cu urmatorul continut: Obligatiile ce revin intreprinderilor, operatorilor de transport rutier si operatorilor de activitati conexe transportului rutier, precum si sanctiunile administrative corespunzatoare se stabilesc prin norme de autoritatea competenta,

-se inaspresc conditiile pentru obtinerea licentei pentru activitati conexe transportului rutier: ”In vederea eliberarii licentei pentru activitati conexe transportului rutier – activitati de intermediere a operatiunilor de transport rutier public intreprinderea trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sediu operational, competenta profesionala, onorabilitate si capacitate financiara. Modul de indeplinire a acestor conditii se stabileste de autoritatea competenta prin norme”,

-apar noi fapte ce constituie contraventii si care se sanctioneaza cu amenzi de la 2500 la 4000 lei,

-se introduce un nou articol care va permite imobilizarea vehiculului rutier care circula cu depasirea masei totale maxime autorizate pana la indeplinirea conditiilor legale pentru continuarea transportului.

Actul normativ a intrat in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, cu exceptia prevederilor art. I pct. 19, care intra in vigoare la data intrarii in vigoare a normelor modificate potrivit art. IV, precum si a dispozitiilor referitoare la contraventii, care vor intra in vigoare la 10 zile de la data publicarii.

In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 27/2010, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii va modifica in mod corespunzator Normele privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.892/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, dupa aprobarea acesteia prin lege, dandu-se textelor o noua numerotare.

Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12) Noi reguli INCOTERMS

Incepand cu 1 ianuarie 2011, o noua versiune a conditiilor de livrare Incoterms a intrat in vigoare la nivel mondial. Camera de Comert Internationala a publicat Incoterms 2010, care se aplica de la 1 ianuarie 2011 atat la nivel international cat si national.

Noii termeni de livrare definesc mai clar obligatiile partilor reducand astfel riscul aparitiilor unor divergente juridice intre parti.

Principalele modificari sunt:

Un nou sistem de clasificare care imparte regulile Incoterms (11 in prezent fata de 13 anterior) în două grupuri distincte:

-reguli valabile pentru orice mijloc de transport: EXW, FCA, CPT, CIP, DAT, DAP si DDP, (DAT - livrare la terminal, inlocuieste termenul de livrare DEQ), (DAP - livrare la un loc numit, inlocuieste termenii de livrare DAF, DES si DDU).

-reguli valabile pentru transportul maritim si fluvial: FAS, FOB, CIF si CFR.

In plus fata de cele 11 reguli, Incoterms 2010 include:

• note de orientare si grafice ilustrative pentru a ajuta utilizatorii sa aleaga eficient regula corecta pentru fiecare tranzactie;
• sfaturi pentru utilizarea unor proceduri electronice;
• sfaturi pentru utilizarea Incoterms 2010 in comertul intern.

pentru BursaTransport.com
avocat George Iacob-Anca
Iacob-Anca & Asociatii - Societate Civila de Avocati



Termeni Incoterms:

1. EXW – Ex Works
Franco fabrica, este conditia cea mai comoda pentru vanzator, care pune la dispozitie marfa ambalata cumparatorului, care are obligatia sa o incarce pe cheltuiala si riscul sau .

2. FCA – Free Carrier
Franco caraus inseamna ca vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care a predat marfa vamuita pentru export, in grija carausului desemnat de cumparator la locul sau punctul convenit. In cazul in care cumparatorul nu indica un punct precis, vanzatorul poate sa aleaga punctul de la locul sau raza teritoriala mentionata unde carausul urmeaza sa preia marfa in custodia sa. In cazul in care potrivit practicii comerciale este necesar sprijinul vanzatorului pentru incheierea contractului cu carausul (cum este cazul in transportul CFR sau aerian). Vanzatorul actioneaza pe riscul si cheltuiala cumparatorului.

3. CPT – Carrige Paid To
Vanzatorul plateste pentru transportul marfii la destinatia convenita. Riscurile de pierdere sau de deteriorare a marfii, precum si orice alte cheltuieli suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc dupa ce marfa a fost predata carausului trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa a fost predata carausului. In cazul in care pentru transportul marfii se folosesc carausi succesivi, riscurile trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa a fost predata primului caraus. Termenul CPT implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul multimodal.

4. CIP – Carriage and Insurace Paid
Vanzatorul are aceleasi obligatii ca la termenul CPT dar suplimentar el trebuie sa efectueze si asigurarea pentru acoperirea riscului de pierdere sau deteriorare a marfii pe timpul transportului. Vanzatorul incheie contractul si plateste prima de asigurare. Cumparatorul trebuie sa ia nota ca in cazul CIP vanzatorul este obligat sa obtina prima de asigurarea pentru acoperire minima. Termenul CIP implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul multimodal.

5. DAT – Delivered and Terminal
Vanzatorul livreaza si descarca din mijlocul de transport la terminalul (din portul sau locul) stabilit cu cumparatorul. Terminal inseamna orice loc, cum ar fi: chei; depozit; strada; cargo terminal; terminal CFR. Vanzatorul acopera toate costurile pentru livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca notiunea de Terminal sa fie foarte bine precizata. DAT acopera formalitatile de vamuire la export dar NU include costul formalitatilor de vamuire la import.

6. DAP – Delivered and Place
Vanzatorul livreaza marfurile in mijloacele de transport adecvate la locul stabilit cu cumparatorul. Vanzatorul acopera toate costurile pentru livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca notiunea de Terminal sa fie foarte bine precizata. In cazul in care vanzatorul suporta costuri legate de descarcarea bunurilor la destinatie, acesta Nu are dreptul sa refactureze aceste costuri cumparatorului. Este recomandat ca notiunea de LOC sa fie foarte bine precizata. DAP acopera formalitatile de vamuire la export dar NU include costul formalitatilor de vamuire la import.

7. DDP – Delivered Duty Paid
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului, la locul convenit din tara importatoare. Vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile legate de aducerea marfii in acest loc inclusiv a taxelor vamale, a altor taxe si speze oficiale care se platesc la import, precum si a costurilor si riscurilor de indeplinire a formalitatilor vamale. Acest termen poate fi folosit indiferent de modalitatea de transport.

8. FAS – Free Alongside Ship
Franco de-a lungul navei: se poate utiliza numai in transporturile maritime si fluviale , cumparatorul angajeaza nava , iar vanzatorul aduce marfa in port si o plaseaza pe chei de-a lungul navei.

9. FOB – Free on Bord
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut balustrada vasului, in portul de incarcare convenit .Costurile si riscurile de pierdere si deteriorare a marfii sunt suportate din acel moment de cumparator. Termenul FOB implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export. Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare. In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta, cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul FCA.

10. CIF – Cost Insurance & Freight
Vanzatorul are aceleasi obligatii ca in cazul termenului CFR dar suplimentar, el trebuie sa efectueze asigurarea maritima care sa acopere riscul cumparatorului de pirdere sau deteriorare a marfii in timpul transportului maritim. Vanzatorul incheie si plateste contractele de asigurare si plateste prima de asigurare. Cumparatorul ia nota ca in cazul termenului CIF, vanzatorul este obligat sa obtina asigurarea pentru acoperirea minima. Termenul CIF implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul CIP.

11. CFR – Cost & Freight
Vanzatorul trebuie sa plateasca navlu-ul si costurile necesare pentru aducerea marfii in portul de destinatie convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a marfii, precum si orice costuri suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc dupa ce marfa a fost livrata la bordul navei se transfera de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa trece de balustrada vasului in portul de incarcare. Termenul C.F.R implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul CPT.



Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
13) Noul regulament UE privind TVA

ANAF reaminteşte că, de la 1 iulie a.c., intră în vigoare Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată.

Aşa cum se arată în comunicatul de presă al ANAF, acest regulament reprezintă o reformare a Regulamentului (CE) nr.1777/2005 al Consiliului din 17 octombrie 2005 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 77/388/CEE privind sistemul comun privind taxa pe valoare adăugată, care s-a impus în contextul implementării Directivei 2006/112/CE.

Obiectivul Regulamentului (UE) nr.282/2011 este de a asigura aplicarea uniformă a

actualului sistem de TVA, prin stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a anumitor dispoziţii din titlurile I-V şi VII-XII ale Directivei 2006/112/CE, în special în ceea ce priveşte persoanele impozabile, livrarea de bunuri şi prestarea de servicii şi locul operaţiunilor impozabile.

De asemenea, regulamentul reflectă modificările rezultate din adoptarea Directivei

2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce priveşte locul de prestare a serviciilor şi înglobează liniile directoare adoptate recent de Comitetul TVA din cadrul Comisiei Europene, conferindu-le acestora certitudine juridică.

Prevederile Regulamentului UE nr.282/2011 intră în vigoare la data de 1 iulie 2011,

cu excepţia anumitor dispoziţii menţionate în mod explicit în regulament care intră în vigoare ulterior acestei date şi se aplică direct în toate statele membre.

Regulamentul UE nr.282/2011 poate fi consultat pe site-ul www.mfinante.ro la

secţiunea InfoTVA/Legislatie/Acte normative communicate sau accesând direct link-ul

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/Regulamentul_282_2011.pdf



Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
14) Modificari a CERTIFICATULUI de ATESTARE FISCALA

NOI DISPOZITII PRIVIND PROCEDURA DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI DE ATESTARE FISCALA APLICABILE INCEPAND CU 1 IULIE 2011

Ministrul finantelor publice a emis Ordinul nr. 2014/2011 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 6 iunie 2011, ordin care modifica Ordinul aceluiasi ministru de resort nr. 752/2006 privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscala pentru persoane juridice si fizice, a certificatului de obligatii bugetare, precum si a modelului si continutului acestora.

Modificarile aduse vor intra in vigoare incepand cu data de 1 iulie 2011 si, in principal, vizeaza:

Prezentarea sintetica a situatiilor in care se emit certificatele de atestare fiscala, respectiv: la solicitarea contribuabililor; la solicitarea altor autoritati publice, in cazurile si in conditiile prevazute de reglementarile legale in vigoare; din oficiu, daca se schimba competenta de administrare a creantelor fiscale, ca urmare a schimbarii domiciliului fiscal sau a altor situatii prevazute de lege;

Contribuabilii si autoritatile publice pot depune cererea/adresa de eliberare a certificatului de atestare fiscala la organul fiscal competent, prin depunere directa la registratura sau se transmite prin posta cu confirmare de primire ori prin mijloace de transmitere la distanta;

Daca este solicitat de contribuabili, eliberarea certificatului de atestare fiscala este supusa taxelor extrajudiciare de timbru, conform reglementarilor legale in vigoare;

Certificatul de atestare fiscala cuprinde potrivit noilor prevederi 4 sectiuni, in loc de 3 in prezent, respectiv: sectiunea A - Obligatii de plata; sectiunea B - Sume de rambursat/restituit; sectiunea C Informatii pentru verificarea eligibilitatii contribuabililor pentru accesarea fondurilor nerambursabile; sectiunea D - Alte mentiuni;

La sectiunea A - Obligatii de plata, nu se vor mai inscrie: a) obligatiile fiscale esalonate la plata, cu exceptia ratelor neachitate la termenele stabilite in graficul de esalonare la plata; b) sumele reprezentand creante fiscale stabilite prin acte administrative fiscale, a caror executare este suspendata in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; c) sumele reprezentand amenzi contraventionale pentru care s-au formulat plangeri in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; d) obligatiile cu termene de plata viitoare stabilite in planul de reorganizare judiciara, aprobat de catre judecatorul-sindic;

La sectiunea D - Alte mentiuni, se pot inscrie: a) la solicitarea contribuabilului, detalierea sumelor din sectiunile A si B, pe tipuri de obligatii/deconturi de TVA cu suma negativa si optiune de rambursare in curs de solutionare/cereri de restituire in curs de solutionare; b) orice alte informatii relevante pentru situatia fiscala a contribuabilului, cum ar fi esalonare/plan de reorganizare, aprobat, in curs de derulare;

Certificatul de atestare fiscala se va intocmi in doua exemplare originale, si nu in 3 exemplare cum se elibereaza in prezent, din care: un exemplar se comunica solicitantului, celalalt exemplar se pastreaza la organul fiscal emitent si se arhiveaza la dosarul fiscal al contribuabilului; daca contribuabilul doreste sa obtina mai multe exemplare ale certificatului de atestare fiscala, in cererea sa mentioneaza numarul de exemplare solicitate, caz in care va plati taxa extrajudiciara de timbru o singura data, indiferent de numarul de exemplare solicitate;

Anexele 1 si 2 la Ordinul nr. 2014/2011, cuprind noile modele aprobate privind atat certificatul de atestare fiscala, cat si cererea pentru eliberarea acestuia;

In cazul in care s-a solicitat eliberarea certificatului de atestare fiscala prin mijloace de transmitere la distanta de catre contribuabilii mari si mijlocii, organul fiscal competent emite certificatul de atestare fiscala si il comunica contribuabilului in aceeasi modalitate; ulterior, contribuabilul va trebui sa imprime, pe suport hartie, certificatul de atestare fiscala si sa il prezinte administratiei finantelor publice in a carei raza teritoriala acesta isi are domiciliul fiscal, in vederea certificarii pentru conformitate cu originalul prin semnarea de catre conducatorul administratiei finantelor publice si aplicarea stampilei



Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
15) Noul Cod de Procedura Civila

Incepand de astazi 15 februarie 2013 Romania are un nou Cod de Procedura Civila (Legea nr. 134/2010). Noul Cod de Procedura Civila desi a fost publicat inca din iulie 2010 (Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010) a intrat in vigoare, dupa mai multe amanari, incepand cu data de 15 februarie 2013 si se aplica proceselor incepute dupa aceasta data.

Dintre modificarile aduse mentionam urmatoarele:

- referitor la competenta: tribunalele devin instantele principale pentru judecata in fond, de prima instanta spre deosebire de vechiul sitem in care acest rol revenea judecatoriilor. In competenta judecatoriilor intra solutionarea cauzelor de valoare mica, cu o complexitate redusa, dar cu o mare frecventa in practica. Curtile de apel au competenta de a solutiona, in principal, apelurile, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta de recurs de drept comun, asigurand totodata si interpretarea si aplicarea unitara a legii la nivel national prin solutionarea recursurilor in interesul legii si prin pronuntarea unor hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept. (art. 94 – 97)

- referitor la citarea si comunicarea actelor de procedura: se completeaza modalitatile de comunicare, pe langa cele cunoscute se introduce posibilitatea, ca la cererea partii interesate si pe cheltuiala acesteia, comunicarea actelor de procedura sa poata fi facuta si prin executori judecatoresti sau prin servicii de curierat rapid. De asemenea, se introduce posibilitatea comunicarii actelor de procedura prin telefax, posta electronica sau prin orice alte mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia. (art. 154)

- referitor la caile de atac: apelul devine singura cale ordinara de atac cu caracter devolutiv, avand ca obiect controlul judecatii asupra fondului cauzei. Recursul, alaturi de contestatua in anulare si revizuirea constituie cai extraordinare de atac. (art. 456). Termenul pentru declararea apelului dar si a recursului este marit de la 15 la 30 de zile. (art. 468, art. 485).

Dintre modificarile de interes imediat pentru utilizatorii BursaTransport mentionam abrogarea OG nr. 5/2001 privind somatia de plata si OUG nr. 119/2007 privind ordonanta de plata, prevederile acestor acte normative fiind modificate, completate si comasate in cuprinsul art. 1013 – 1024 Titlul IX – Procedura ordonantei de plata.

Pentru BursaTransport.com
avocat George Iacob-Anca
Iacob-Anca & Asociatii - Societate Civila de Avocati





Inapoi------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
16) Modificari aduse codului muncii si legislatiei rutiere

Prevederile Codului muncii referitoare la concediul de odihna anual al salariatilor au fost modificate

Incepand din 25 ianuarie, prevederile Codului muncii referitoare la concediul de odihna anual al salariatilor au fost modificate. In esenta, anumite concedii la care angajatii au dreptul, printre care se numara cel medical, sunt considerate perioade in care acestia au lucrat, conform unui act normativ publicat la data de 22.01.2015 in Monitorul Oficial.

Legea nr. 12/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie si a intrat in vigoare la data de 25.01.2015.

Actul normativ prevede ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate desfasurata.

Cu alte cuvinte, perioadele respective nu afecteaza numarul de zile de concediu de odihna la care au dreptul salariatii in fiecare an.

Referitor la concediul de odihna, Codul muncii dispunea pana acum ca acesta "se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic". Sintagma respectiva a fost eliminata odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 12/2015, astfel ca dispozitia arata asa: "durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile".

Daca incapacitatea temporara de munca, concediul de maternitate, concediul de risc maternal sau concediul pentru ingrijirea copilului bolnav intervin in timpul concediului de odihna, acesta se intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical, de maternitate, de risc maternal sau pentru ingrijirea copilului. Daca acest lucru nu este posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna se reprogrameaza.

Totodata, noul act normativ a introdus si precizarea conform careia salariatul are dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In acest caz, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si pot lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii sunt obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

In alta ordine de idei, potrivit prevederilor Legii nr. 12/2015, s-a stabilit ca absentele nemotivate de la munca si concediile fara plata sunt scazute din vechimea in munca. Exceptie fac concediile fara plata pentru formare profesionala.

Firmele isi pot remunera salariatii cu diurne mai mari

Firmele isi pot remunera salariatii cu diurne mai mari, pentru deplasarile interne, fara plata unor impozite sau contributii suplimentare, dupa ce valoarea sumelor neimpozabile care pot fi acordate ca indemnizatie zilnica a fost majorata.

Potrivit reglementarilor fiscale aplicabile in momentul de fata, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare nu depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice:



nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila;
nu se cuprinde in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii.



Valoarea diurnei pentru personalul bugetar care se deplaseaza in tara a fost majorata prin Ordinul MFP nr. 60/2015, care a intrat in vigoare in 27 ianuarie, ordin care prevede: “Art. 1. - (1) Cuantumul indemnizaÅ£iei zilnice de delegare ÅŸi detaÅŸare prevăzut la art. 9 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile ÅŸi obligaÅ£iile personalului autorităţilor ÅŸi instituÅ£iilor publice pe perioada delegării ÅŸi detaşării în altă localitate, precum ÅŸi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, se majorează la 17 lei.

(2) Cuantumul sumei ce reprezintă compensarea cheltuielilor de cazare ale personalului aflat în delegare prevăzut la art. 28 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, ÅŸi care nu se cazează în condiÅ£iile art. 26 din Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, se majorează la 45 de lei.”



In acelasi timp, sumele care depasesc aceasta valoare:

se supun impozitului pe salarii,
se includ in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii, indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

Anterior acestei majorari, firmele puteau acorda ca diurna neimpozabila o suma de maxim 32,5 lei/zi.

De la 1 februarie, s-a dublat termenul in care trebuie comunicate procesele-verbale de contraventie

Termenul in care trebuie comunicate procesele-verbale de contraventie a fost dublat incepand din data de 1 februarie.

Modificarea este inclusa in Ordonanta Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, care a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78 din 29 ianuarie si care a intrat in vigoare de la 1 februarie.

Mai exact, termenul a fost majorat la doua luni, fata de o luna, cat era pana acum, motivul principal invocat de initiatori fiind ca multi contravenienti incearca sa tergiverseze procedura comunicarii proceselor-verbale cu scopul de a scapa de plata amenzilor.

In urma modificarilor, OG nr. 2/2001 stabileste ca, in situatia in care procesul-verbal nu este inmanat pe loc contravenientului, la momentul intocmirii, acesta trebuie comunicat prin posta in termen de doua luni.

Comunicarea prin posta trebuie facuta atunci cand contravenientul nu este prezent la momentul intocmirii procesului-verbal sau atunci cand, chiar daca este prezent, acesta refuza sa semneze de primire.

"Executarea sanctiunilor contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de doua luni de la data aplicarii sanctiunii", prevede actul normativ in forma actualizata cu prevederile OG nr. 5/2015. Pana pe 31 ianuarie, prescrierea amenzilor contraventionale intervenea daca procesele-verbale nu erau comunicate in termen de o luna.

Comunicarea procesului-verbal se face prin posta, cu aviz de primire, sau, ca masura secundara, prin afisare la domiciliul persoanei amendate.





Din 14 februarie, se aplica noi reguli pentru soferii care transporta copii mai mici de trei ani

Guvernul a actualizat regulamentul pentru aplicarea Codului rutier printr-un act normativ publicat recent in Monitorul Oficial, noile prevederi fiind aplicabile din februarie. Modificarile vin dupa ce, in toamna anului trecut, in legislatia rutiera au fost introduse anumite dispozitii referitoare la transportarea copiilor in varsta de pana la trei ani.

Din septembrie 2014, soferii sunt obligati sa se asigure ca, pe timpul conducerii vehiculului, minorii poarta centura de siguranta sau sunt transportati in dispozitive de fixare in scaune pentru copii omologate. Totodata, a fost interzisa transportarea copiilor in varsta de pana la trei ani in autovehicule neechipate cu sisteme de siguranta.

Nerespectarea de catre soferi a acestor dispozitii este egala cu trei puncte de penalizare.

Noile completari referitoare la transportarea copiilor cu varsta de pana la trei ani sunt incluse in Hotararea Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1391/2006, care a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 35 din 15 ianuarie 2015, si se aplica din 14 februarie.

Astfel, copiii care au o inaltime de pana la 135 cm pot fi transportati in autovehicule care au sisteme de siguranta pentru sofer si pasageri numai daca sunt fixati/prinsi cu un dispozitiv de fixare in scaun pentru copii.

Aceeasi regula este valabila si pentru copiii care au peste 135 cm inaltime, insa pentru acestia mai exista si varianta purtarii centurii de siguranta.

"Copiii cu o inaltime de peste 135 cm pot fi transportati in autovehicule echipate cu sisteme de siguranta doar daca poarta centuri de siguranta pentru adulti, reglate astfel incat sa nu treaca peste zona gatului sau fetei, ori daca sunt fixati sau prinsi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare in scaun pentru copii instalat in autovehicul", stabileste HG nr.

Potrivit noilor reguli, este obligatoriu ca dispozitivele de fixare in scaun sa fie omologate si adecvate pentru caracteristicile fizice ale copiilor.

Acestea pot fi instalate pe locurile din spate ale autovehiculului, precum si pe locul din fata al pasagerului. Insa instalarea pe locul din fata este permisa doar daca instructiunile dispozitivului de fixare permit acest lucru si doar daca airbagul corespunzator locului este dezactivat ori daca autovehiculul nu este echipat cu airbag pentru acel loc.

Hotararea de Guvern recent publicata introduce si unele exceptii de la obligatia de a fixa/prinde copiii in dispozitive specifice si de la cea de a purta centura de siguranta.

Mai exact, obligatiile privind dispozitivele de fixare nu se aplica atunci cand este vorba de autovehicule destinate transportului public de persoane sau de taxiuri. Insa este obligatorie supravegherea copilului de catre o alta persoana in afara de sofer.

Totodata, atat obligatia folosirii dispozitivului de fixare, cat si cea a folosirii centurii de siguranta nu se aplica daca minorul in cauza este scutit de un medic de la purtarea acestor sisteme de siguranta.

In aceasta situatie, copiii pot fi transportati doar pe scaunele din spate si, daca acestia au mai putin de trei ani, trebuie supravegheati de o alta persoana in afara de sofer.

Soferul este obligat sa aiba asupra sa certificatul medical de scutire si in acesta trebuie sa fie mentionate afectiunea pentru care este contraindicata purtarea sistemelor de

Minorii de pana la trei ani pentru care s-a eliberat scutirea medicala mentionata mai sus pot fi transportati, sub supravegherea altei persoane in afara de sofer, doar pe locurile din spate ale autovehiculelor neechipate cu sisteme de siguranta.

Noile prevederi referitoare la transportarea minorilor vor intra in vigoare in data de14 februarie 2015.





Avocat Ciuca Marius Florin